povestea unui fluture

Trecea ziua, trecea noaptea, iar petalele florilor ramaneau inchise, asa cum o cutiuta cu secrete sta bine ferecata cu cheita ei. In fiecare zi, baietelul se juca cu fluturele. Ii spunea fluturele lui. In dimineata aceea isi vazu prietenul agitandu-se ca niciodata in timp ce vorbea cu o buburuza care, la randul ei, abia mai respira de efort si emotie. Toti fluturii fusesera inchisi in gaura urata a pamantului. Aripile lor se inmuiau cu fiecare ora, iar culorile li se estompau la fiecare minut. Creatura aceea ciudata, hidoasa, ii prinsese pe toti. Era atat de rea si de urata, incat nicio vietate nu putea sa inteleaga de unde aparuse asa o stranie alcatuire. Fluturele stia ce avea de facut. Trebuia sa gaseasca o solutie sa trezeasca florile din tristetea ce le cuprinsese… (fragment din Povestea unui fluture obisnuit)